Plecam in pribegie

"Duminică, 13 noiembrie, 1916 De la ora opt de dimineaţă ne aflăm în curtea comandamentului de la Casa Şcoalelor. Stăm gata de plecare. Unii, ca şi mine, calmi, alţii fremătind de nerăbdare. Mai bine de două sute de cercetaşi urmează să plece în acest grup. Alţii pleacă cu formaţiile civile, militare sau de Cruce Roşie la care sînt repartizati. 
La grupul nostru din Bucureşti s-au adăugat şi o seamă de cercetaşi din alte localităţi, pe care încă nu-i cunosc. Unii sînt veniţi în Capitală mai de mult. Cum ei nu s-au mai putut întoarce acasă, în oraşele lor, acum evacuate, nu mai pot pleca impreună cu cohortele lor. Alţii, ca cei din Medgidia, fuseseră evacuaţi încă mai de mult, înainte de ocuparea oraşului, cînd trupele noastre s-au retras pe linia de rezistenţă Hîrşova-Babadag. Printre ei remarc îndeosebi pe Alecu Dan, cu tipul său de om de stepă. El este fiul directorului seminarului musulman din Medgidia, şi comandant al cohortei de cercetaşi din acea localitate dobrogeană, în care mulţi cercetaşi sînt turci şi tătari. Dar Dan Alecu nu este nici turc şi nici tătar. Este romăn, dintre cei care au sălăşluit -de totdeauna în vechea ţară a lui Dobrotici şi Mircea cel Bătrîn. 
De la Giurgiu s-au ataşat grupului nostru şi vărul meu Neagu Gutze, împreună cu cercetaşul Păunescu Nicolae (Călae), care, venit în Bucureşti, n-a mai avut timp să se întoarcă la Comana să plece la drum de acolo cu cercetaşii cohortei Călugăreni, aşa că plecă şi el cu grupul nostru. 

Cîteva rude mame, surori, verişoare veniseră să asiste la plecarea noastră, să-şi ia rămas bun şi să ne mai dea cîte un sfat. Marna şi surioara mea m-au însoţit pînă la Casa Şcoalelor şi credeam că se vor întoarce după aceea înapoi acasă. Dar n-a fost aşa. Au vrut să rămînă pină la urmă. Plecăm doar în necunoscut deşi toată lumea vorbeşte că plecarea noastră nu poate fi decît de scurtă durată. Mama, bravă şi curajoasă avea zimbetul pe buze, deşi în inima ei, ca orice mamă, era îngrijorată de tot ce s-ar putea pe drum. Prevăzătoare ca întotdeauna, îmi dădu, chiar în momentul plecării, o geantă mică de piele, ce se poartă pe umăr, atirnată de o curea. Era o amintire de la prima ei mare călătorie pe care o făcuse, cam la aceeaşi vîrstă ca vîrsta mea de acum. Geanta conţinea două sute de lei, bani de cheltuială, pentru caz de nevoie. Două sute de lei reprezentau cheltuiala zilnică a unei familii timp de 100 de zile. Ii rupsese de la gura celorlalţi copii mai mici ce rămîneau acasă. Soră-mea, Lucia, îmi dete şi ea un păhărel de aluminiu pliant, pus intr-un frumos toc de piele. Un pahar de voiaj, uşor, care ajunse numaidecît în adîncul unuia dintre buzunarele de la manta. Cum buzunarele erau foarte incăpătoare, mai împinsesem la fund şi o pereche nouă de mănuşi de lînă făcute în casă, mănuşi care, după cum îmi spuse mama, „o să-mi prindă bine la iarnă". 

De-abia spre ora prînzului am plecat. Comandantul detaşamentului, în aşteptare de noi ordine sau dispoziţii, tot amîna momentul plecării. In fine, pe la prînz, ne-am încolonat. Dar nici nu apucarăm să pornim, cînd un poştaş aduse o telegram urgentă. Dl. Constantin Nedelcu, desemnat comandant al de-taşamentului şi de curînd numit comandant al cohortei „Păstorul Bucur", cohorta Bucureştilor (înlocuinclu-l pe profesorul Şuteu - directorul liceului Cantemir-Vodă, care, mobilizat, primise noi însărcinări, luă telegrama, o citi şi o băgă in buzunar, apoi dete semnalul de plecare. Am răsuflat uşuraţi. Credeam că va fi venit un ordin de contramandare a plecării şi că vom face cale-întoarsă fiecare la casele lui. Dar n-a fost aşa. 

Şi am pornit la drum purtînd în spate (ca nişte melci uriaşi), cîte un rucsac, casa noastră, cu toate cele de trebuinţă pentru un drum lung şi poate - cine ştie - plin de surprize.


Mergeam tăcuţi, însoţiţi de cele cîteva rude, care veniseră să ne conducă. Străzile nu erau pustii, totuşi păreau goale. La acea oră lumea se găsea mai mult acasă sau la treburi. Cîte un rar trecător ne întreba unde mergem. Oamenii aflau că plecăm spre Moldova, fără însă să pară alarmaţi. Nici nu era încă vorba de o evacuare a oraşului. Lumea era calmă.

O primă oprire de zece minute am făcut-o la şosea, după „Bufetul" arhitectului Mincu. O haltă de ajustare, mai mare, am făcut-o la Băneasa, după trecerea podului. De aici ne-am luat rămas bun de la Bucureşti şi de la rudele noastre, care ne-au însoţit pînă acolo. „La revedere, pe curind" au fost ultimele cuvinte. Şi... ne-am aşternut drumului. 

La început am mers în coloană de marş şi mai apoi în şir pe marginea şoselei. Eu, echipat cel mai greu, cu mantaua mea militară şi cu ceva mai mult bagaj decît alţii, încheiam detaşamentul. Mergeam totuşi cu pas uşor şi nu aveam nici un fel de grijă." 


extras din "Eroi la 16 ani", jurnalul autobiografic al prof. Alexandru Daia,
cercetas erou in primul razboi mondial
comandantul Cohortei III Bucuresti

foto: ilustratie, Colectia de carti postale a Cohortei I "Mircea cel Mare", Bucuresti


Smardioasa, septembrie 1916

Pe 27 august (14 august pe stilul vechi / calendarul iulian) Romania a iesit din neutralitate si a intrat in primul razboi mondial.
Pe 28 august urmeaza mobilizarea cercetasilor, operatiune prin care fiecare cohorta isi aloca efectivele catre urmatoarele zone/specialitati (pregatite din timp): politie, curieri, telefonisti, telegrafisti, sanitari, transmitatori de ordine, usieri, informatori, inlocuitori functionari, paznici, ajutoare la munca campului, ajutoare in ateliere.

Infragerea de la Turtucaia - 1-6 septembrie 1916 a oprit ofensiva victorioasa din Transilvania prin transferul a 7 divizii pe frontul de sud.
Intre 29 septembrie si 5 octombrie (16-22 septembrie stil vechi) 1916 are loc Manevra de la Flamanda, - operatiune esuata a trupelor romane de a prelua initiativa la sud de Dunare.

La o zi distanta,
"23 septembrie 1916
Cercetasul Dimancescu Ioan este invoit a pleca la Comana - Smardioasa.
Comandantul Cohortei "Pastorul Bucur"
Prof. Constantin Nedelcu"

[click pentru a rasfoi Jurnalul de Cercetas]

* 6 octombrie 1916 (stil nou)

Deplasarea se va face in baza Ordinului de serviciu nr. 1513, in care se mentiona ca "cercetasul Dimancescu Ioan a fagaduit sa-si slujeasca cu dragoste Patria si Regele".


La Comana isi va intalni colegii din Cohorta Giurgiu, retrasa din orasul de pe Dunare. 
In ziua urmatoare, Smardioasa / 20 km de Dunare - va fi o sansa ca fratii Dimancescu sa se reintalneasca. Dimitrie Dimancescu era inrolat si se afla impreuna cu compania sa in localitate, dupa evenimentele dramatice prin care se incheiase operatiunea de la Flamanda.

"Toata dragostea mea fratelui meu care a venit sa ma vada pe front.
24.IX.916
Titi Dem Dimancescu
Restaurantul Garii Smardioasa
20 km departare de Dunare"

"Am primit dulciuri si pe Ionel. Dulciurile le-am oprit, pe el vi-l trimit inapoi.
Sarutati pe toti ce imi sunt dragi, eu va sarut cu drag pe toti.
Titi
Smardioasa 24.IX.916"



Ofiterii Companiei I Ciclisti ii vor scrie si ei in jurnal:


"24.IX.916
Dragalasului Jambonel, care in dragostea pentru frate-su, a indurat greutatile de a veni pe campul de lupta.
Comandant Compania I Ciclisti
Lt. Nicu Tataranu"

"24.IX.916
Fratiorului lui Dimancescu doua randuri spre amintirea unor timpuri desi grele totusi pline de farmec din partea
Lt. Aslan Const."

"In semn de aducere aminte a acestor prea frumoase timpuri, micului Jambonel
24.IX.916
Sublocotenent Gh. Condescu"

"Cu toata dragostea, fratiorului lui Jambonel
Lt. Badulescu"


De notat ca in jurnal si in ordinul de servici datele sunt notate pe stil vechi, in timp ce pe stampila din Smardioasa data este pe stil nou (adoptat din considerente de razboi inainte de a fi introdus oficial in Romania - 1919).

Cu aceasta relatare se incheie Jurnalul de Cercetas al lui Ioan Dimancescu.
Peste 12 zile se va inrola ca voluntar la Scoala de Infanterie din Botosani.


Mai departe va participa ca ofiter in luptele din vara anului 1917 in Moldova si in campaniile din Basarabia (1918) si Ungaria (1919).

Alin Dimancescu


vezi si:

Puii de Soimi

Cine sunt "Puii de Soimi"?
Dupa cum ne lamureste regulamentul Asociatiei Cercetasii Romaniei, ei sunt copii intre 7 si 11 ani, care se silesc sa pazeasca legea cercetasului si care prin fapte potrivite acestei legi se pregatesc a fi buni cercetasi. Apoi regulamentul spune mai departe ca ei se inscriu prin mijlocirea invatatorului sau a parintilor ca nu poarta pajura (insigna cercetasilor cu legamant) si sunt ucenici in ale cercetasiei. Toti puii de soimi au in fiecare saptamana un ceas comun de adunare pentru jocuri si plimbari si unul premergator acestuia pentru raport, cand ei arata cum au pazit legea si cum au implinit temele cercetasesti ce li s-au dat.

Regulamentul fiind modelul dupa care noi lucram, inseamna ca pentru copii intre 7-11 ani trebui sa ne calauzim de cele fixate in el. Raspund oare partile din regulament privitoare la puii de Soirni cu cerintele copiilor intre 7-11 ani ? Mai avem noi si alte lucruri ajutatoare care sa ne inlesneasca instruirea puilor de soimi?

Nu. Atunci, ce e de facut? E necesar a intregi litera regulamentului cu directive, care sa complecteze lipsurile. Mai intai sa vedem ce se intampla cu copiii intre 7-11 ani in Anglia, - tara de origine a cercetasiei. Se face acolo mai mult decat la noi si ce anume? Daca rasfoim manualele cercetasesti din Anglia constatarn ca lucrurile stau cu totul altfel decat la noi. In Anglia ei sunt numiti "pui de lup"- si spre deosebire de puii de soimi de la noi, ei au un costum, o lege, un legamant si un salut deosebit de al cercetasilor. Ceva mai mult, ei se bucura de un regulament aparte si o instruire speciala.

Acum, dupa ce am vazut ce scrie cartea la noi si ce este in Anglia, sa vedem si unde au dus incercarile noastre cu puii de soimi, daca am fost bine orientati si am lucrat asa cum trebuia.

Sa aratam deci rezultatele obtinute prin practica de pana acum. In general vorbind in Romania de la infiintarea cercetasiei si pana in prezent numarul puilor de soimi a fost asa de mic ca aproape el nu a contat. Incercarile facute ici si colo au fost putine si nu s-a pastrat o continuitate in lucru. Nu ne-au ramas nici un fel de instructiuni sau alt material scris, care sa fi completat cu ceva cele aratate la inceput in extrasul din regulament.


Sa luam si un caz special si sa vedem rezultatele obtinute. La cohorta I Galben “Mircea cel Mare” din Bucuresti s-a incercat a se forma o centurie de pui de soimi din elevii a 3 scoli primare, cu care s-a lucrat 2 ani. Lucrul la inceput a mers bine cateva saptamani, apoi au inceput greutatile. S-a simtit, chiar din primele zile lipsa unei directive si a unui program de lucru special. Si astfel Comandamentul Cohortei s-au vazut nevoiti dupa o luna sa intocmeasca un program deosebit pentru “puii de soimi”. S-a constatat ca nu era suficient a socoti pe copii drept ucenici in ale cercetasiei si s-a ajuns la concluzia ca legea cercetasului este prea mare si prea complicata pentru mintea unui copil de 7 ani, de exemplu.

Atunci din lipsa unui manual pentru puii de soimi, s-au improvizat diferite lucruri si cu toata intentia buna a comandantului de centurie s-au facut greseli. Insa aceste greseli au scos si mai mult in evidenta nevoia de a pune la indemana comandantilor si puilor de soimi mijloacele cele mai potrivite dupa care sa lucreze.

Randurile de fata sunt scrise cu intentia de a arata calea pe care trebuie sa o urmam, tinand seama de a avea o cercetasie pentru copii intre 7-11 ani, care sa se apropie de regulile generale stabilite pentru aceasta perioada de varsta in lumea intreaga si care totodata sa se potriveasca nevoilor copiilor nostri.

Dam mai jos partile esentiale ale organizarii si instruirii puilor de soimi, care au fost deja experimentate la Centuria a XII-a pui de soimi a Cohortei I Galben, Bucuresti cu rezultate serioase. Ele sunt puse in concordanta cu regulile stabilite in Anglia pentru aceasta categorie de cercetasi. Tot ce urmeaza a fost vazut de Directia Cercetasiei inca din luna Martie 1930 si aprobat a se incerca. Legea si Legamantul, asa cum sunt redactate aci, au servit la depunerea juramantului puilor de soimi in Aprilie 1930.

LEGEA PUILOR DE SOIMI
1) Puiul de soim este iubitor de invatatura Si asculta de sfaturile parintilor si ale sefilor
2) Puiul de soim duce o viata sanatoasa si se sileste sa faca in fiecare zi o fapta buna.

LEGAMANTUL PUILOR DE SOIMI
Eu, Puiul de soim .… fagaduesc sa slujesc cu dragoste Patria si Regele si sa ma supun legii puilor de soimi.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu.

SALUTUL PUILOR DE SOIMI
Salutul intreg
Mana dreaptil la palarie (boneta) cu degetul aratator si cel mijlociu in sus si celelalte in jos si unite.
Salutul pe jumatate
Acelasi, insa mana ridicata pana la Inaltimea umerilor. Se intrebuinteaza numai atunci cand puii de soimi nu sunt in uniforma sau n-au palarie.
Cele doua degete amintesc de cele doua puncte ale legii puilor de soimi. Puiul de soim da mana cu stanga.


Uniforme insigne si grade
Bereta in loc de palarie, crin mic ca insigna, iar gradele la fel ca ale cercetasilor.


Organizare
Trei pui de soimi formeaza o echipa, unul din ei fiind seful echipei. 
Sase pui de soimi formeaza o patrula, cel mai destoinic dintre sefii de echipa este seful patrulei.
Doua sau mai multe patrule formeaza o grupa de pui de soimi.
Grupele de pui de soimi sunt atasate pe langa centurile de cercetasi sau formeaza centurii aparte. Fiecare grupa este comandata de un sef de grupa, care e de dorit sa fie ales dintre cercetasii destoinici din apropiere.

Centurile de pui de soimi sunt comandate de catre coman-danti sau comandante (de centurii care sunt ajutati de cate un comandant de grupa*.
(*in Anglia, in mod obisnuit puii de soimi au comandante, pentru cursul primar, fiind numai profesoare).


Instructia.
Este data prin sezatori, plimbari, vizite, excursii, tabere sau colonii cercetasesti. Scopul cercetasiei pentru puii de soimi este, ca si la cercetasi: armonizarea educatiei nationale, moral-religioase, intelectuale si fizice prin indrumari practice.
Se vor tine in seama Indrumarile date in programul de lucru pentru cercetasi de d-l G. D. Mugur, adaugandu-se urmatoarele indrumari:
a) Pentru formarea caracterului se va servi mai cu seama de povestiri si mici piese de teatru.
b) La educatia fizica se vor folosi mai mult jocurile pentru formarea spiritului de cooperatie, concentrarii efortului, observatiei etc.
In rezumat se va cauta ca prin Iucru manual sa se dezvolte spiritul de aplicatie (realizari practice).
Prin studiul naturii sa se desvolte respectul si bunatatea fata de animale.
Prin jocuri sa se desvolte voiosia, spiritul sportiv si camaraderia.
Prin alte activitati fizice usoare, sa se ajunga la o buna desvoltare fizica, iar prin jocuri intre partide sa se dezvolte altruismul si disciplina.
Ca metoda de lucru se va adopta aceia care corespunde spiritului copiilor, totul predandu-se sub forma cea mai simpla.


Conditiunile ce se cer pentru diferitele trepte ale puilor de soimi

Puii de soimi incepatori
1) Sa cunoasca legamantul si legea puilor de soimi.
2) Sa cunoasca saluturile si intrebuintarea lor.
3) Sa cunoasca marsul cercetasilor (puilor de soimi).
4) Sa cunoasca organizarea puilor de soimi (echipa-patrula-grupa).
5) Sa cunoasca istoricul puilor de de soimi (cercetasiei).
6) Sa faca si sa spuna 1ntrebuintarea a patru noduri.
7) Sa execute un mic lucru manual.
8) Sa aiba carnet de pui de soim, in care sa fie trecute cel putin lucrurile intamplate la doua adunari.

Puii de soimi clasa a II-a
1) Stagiu de cel putin trei Iuni de cand a reusit la examenul de incepator.
2) Sa poata explica si conduce un joc.
3) Sa cunoasca mijloacele prin care se pastreaza si se 1ngrijeste sanatatea.
4) Sa poata povesti o istorioara.
5) Sa fi indeplinit conditia ceruta de jocul lui Kitn.
6) Sa cunoasca punctele cardinale.
7) Sa cunoasca cinci semne de urme.
8) Sa cunoasca semnalizarea a cel putin 6 litere din alfabet.
9) Sa faca si sa cunoasca intrebuintarea a sase noduri.
10) Sa poata aprinde un foc din trei chibrituri.
11) Sa cunoasca doua cantece cercetasesti.
12) Sa stie cum se face o targa din bastoane si cum se panseaza un deget.

Puii de soim clasa I
1) Sa fi trecut examenul de cercetas de cl. a II-a.
2) Sa fi luat parte la o excursie de o jumatate zi.
3) Sa conduca o patrula in bune conditiuni timp de trei saptamani.
4) Sa cunoasca organizarea cercetasiei.
5) Sa cunoasca semnalizarea Morse.
6) Sa cunoasca si sa poata invata pe altii 2 jocuri romanesti.
7) Sa recunoasca dupa coroana, frunze si flori cinci plante si cinci pomi fructiferi.
8) Sa descrie steagul tarii si sa arate cum trebuie respectat.
9) Sa poata conduce lucrarile pentru asezarea si desfa-cerea unui cort.

Specialitati
Grupa I (caracter cu rosu): observator, semnalizator etc.
Grupa II (lucru manual galben): lemnar, impletitor, artist.
Grupa III (serviciu social albastru): crucea rosie, gospodar si calauza.
Grupa IV (educatie fizica-verde): atlet, inotator, conducator de jocuri.

Stele pentru vechime: o stea de argint pentru fiecare an.

Puii de soimi de frunte: vor fi pui de soimi care vor fi trecut examenul de pui de soim 1ncepator, cl. a II-a si clasa I, vor avea cel putin un an vechime si vor poseda cel putin cate o specialitate din fiecare grupa de specialitati.

Conditiunile care se cer unui comandant de centurie pentru puii de soimi.
1) Sa fie recomandant de comandantul de cohorta si confirmat de catre Comandamentul Marii Legiuni a Romaniei.
2) Sa cunoasca statutul, regulamentul si programul de lucru al cercetasilor si sa aibe cunostinte si asupra organizarii puilor de soim.
3) Sa fie bine lamurit asupra scopului cercetasiei si programului de lucru cercetasesc.
4) Sa fie o persoana bine cunoscuta care sa inspire incredere si care sa fie inzestrata cu un caracter care sa poata asigura o buna influenta morala asupra copiilor. Sa dea dovada de energie la Iucru.
5) Varsta cel putin 18 ani.
6) Sa fie o persoana prezentabila care sa stie cum sa asigure o buna armonie intre cercetasie, scoala si parintii copiilor.


capitan Ioan Dem. Dimancescu - Comandant de Cohorta

articol din Revista “Cercetasul”, numarul 11, februarie 1931




extras din Statutele si Regulamentul Asociatiei "Cercetasii Romaniei", Editura Cartea Romaneasca, 1929

-> statut

-> regulament


vezi si:

Povete pentru excursionisti la munte


-Daca nu te simti tocmai bine, nu pleca la munte
-Nu-ti incarca stomacul, ca la urcus greu o sa-ti fie
-Cand incepi urcusul, ia-o încet, cu pas in tact, pas vanatoresc; respira, pe cat se poate, pe nas, tinand gura inchisa
-Daca, din pacate, esti fumator, nu fuma la urcus, caci aceasta iti oboseste mult pieptul si-ti strica aerul cel inviorator al muntelui
-Nu o lua drept la mal; la munte, drumul ce pare mai scurt e cel mai lung
-Fii cu bagare de seama la picioare, unde le asezi; daca vrei sa privesti, opreste-te 
-Cat mai putina vorba, mai cu seama la suis; vorba îti oboseste pieptul si poate supara pe tovarasi
-Nu te zbengui ca un catel; la coborisuri nu o lua la goana, ca lesne poti sa te rostogolesti intr-o prapastie
-Nu e bine sa bei apa la toate izvoarele ce intalnesti
-Cea mai vatamatoare bautura la munte este alcoolul
-Dupa fiecare ceas de umblet, opreste-te ca sa rasufli, cinci minute, insa stand in picioare
-Cand te opresti, imbraca-te cu o haina mai mult, mai cu seama daca esti asudat
-Grijile de acasa lasa-le la poalele muntelui
-Trei sunt insusirile bunului muntean: sa fie rabdator, sa fie cu voie buna, sa fie saritor intru ajutorarea tovarasilor
-Nu te prinde sa faci ispravi pe cari se poate sa le platesti cu viata
-Asculta calauza ce ti-ai ales
-Afara de odihna socotita, nu pierde timpul, ci gandeste-te la noaptea care iute soseste
-Nu e de nici un folos sa canti si mai putin sa zbieri pe drum. 
-Salbatic lucru este sa distrugi copaci si flori. Florile ce culegi nu le smulge cu radacina cu tot
-Este foarte primejdios pentru cei ce umbla in urma ta, pe poteca, dedesubt, sa petreci, aruncand si rostogolind pietre si bolovani
-Odata ajuns la o casa de adapost, odihneste-te in tacere. Fii cuviincios, respecta pe ceilalti adapostiti cari au nevoe de repaos. Nu te crede obligat sa faci un chef fiindca ai ajuns la varf
-Nu te iscali pretutindenea aminteste-ti zicala latineasca: Nomina stultorum…*
-Nu face si nu lasa tot felul de murdarii, ori pe unde treci si stai. 

Nestor Urechia


articol din Revista “Cercetasul”, numarul 15, iunie 1931
ilustratie: Aimee Urechia din Vraja Bucegilor, Nestor Urechia, Touring Clubul Romaniei, Cartea Romaneasca SA, 1926

* Nomina stultorum in omnium locorum = Numele prostilor pe toate gardurile (locurile)

Nestor Urechia

(1866-1931)

Scriitor, publicist si inginer roman, fiul scriitorului V.A. Urechia.
A fost Director in Ministerul Lucrarilor Publice, Director al Scolii de Conductori de Lucrari Publice si profesor la Scoala Politechnica din Bucuresti.

Colindator al muntilor, cunostea toate potecile Bucegilor, pe care i-a descris ca nimeni altul in volumul intitulat „In Bucegi", tiparit si în limba tranceza sub titlul: „Dans les Carpathes Roumains".
Opera sa cuprinde: “Zanele din Valea Cerbului'', “Caruta Postii", “Povestiri duioase", “Drumurile Brasovului'', “Umbletul pe jos'', “In imparatia muntilor", “Aripi si cantece", “Salamandra maiastra”, “Gaze", “Zâmbetele pamantului" si “Prietenele noastre pasarile". 

A publicat in seria Biblioteca Asociatiei Cercetasii Romaniei: “Dragi sa ne fie muntii”  si "Saculetul de povesti al cercetasului" (1919), iar romanul “Robinsonii Bucegilor” (1916), subintitulat “Intamplarile a trei cercetasi” este premiat de Academia Romana.
Nestor Urechia a fost un prieten al cercetasiei, fiind membru de onoare al asociatiei.



surse:
1. Nestor Urechia, Revista “Cercetasul”, numarul 13, aprilie 1931
2. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

foto: cercetasia.ro

Lansare "Cercetasii" (Scouting for Boys / Baden-Powell)

Pe 1 Iunie 2016, la targul international de carte Bookfest, Asociatia Cercetasilor Traditionali din Romania (ACT-RO) si Editura Integral au lansat cartea "Cercetasii" - de lord Robert Baden-Powell.



Lucrarea este traducerea in limba romana a celebrei Scouting for Boys, prima ei editie fiind considerata in mod oficial momentul aparitiei cercetasiei in lume (1908).

O premiera editoriala in cercetasia romaneasca de dupa 1990, "Cercetasii" este reeditarea / restituirea traducerii pedagogului Ion I. Onu din anul 1915, fiind manualul dupa care au invatat si exersat primii cercetasi romani si instructorii lor.

“Cercetasia a urmat cartea. Este unul din putinele cazuri, daca nu chiar singurul caz din istoria omenirii, in care o carte a generat o miscare.”
(prof. Elleke Boehmer, University of London)

vezi aici mai multe informatii despre lansare 

Demersuri legate de H83 / 1995 - CSAT (beneficiar: Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei - ONCR)

Demersurile legate de Hotararea CSAT nr.83 / 1995 (privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania) au vizat pana in acest moment
1. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
2. Presedintia Romanie

De reamintit ca textul acestei hotarari este reprodus in lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie” publicata in anul 1997 de catre Grupul pentru Dialog Social (editor - Victor Barsan), cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania:

Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.
Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.

Semnat: Presedintele CSAT, Ion Iliescu

In motivatia raspunsurilor prin care nu furnizeaza informatii despre H83 (vezi integral mai jos), CSAT si Presedintia invoca:
Art. 12
(1) Hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se semneaza de presedintele acestuia si se comunica autoritatilor administratiei publice si institutiilor publice la care se refera, integral sau in extras, cu exceptia celor pentru care se hotaraste altfel. Hotararile care au caracter de secret de stat se comunica cu respectarea prevederilor legale privind protectia informatiilor clasificate.
-> Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate
-> H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate


Legea nr. 182/2002 defineste secretele de stat. Este greu de identificat la care punct din cuprinsul articolului urmator ar putea fi incadrata Hotararea nr. 83.
Art. 17.
In categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezinta sau care se refera la: 
a) sistemul de aparare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operatiile militare, tehnologiile de fabricatie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului national de aparare; 
b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile fortelor angajate; 
c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autoritatile publice competente, precum si activitatile in legatura cu realizarea si folosirea acestora; 
d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; 
e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; 
f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala; 
g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii; 
h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat; 
i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat; 
j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat; 
k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei; 
l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare; 
m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea si tiparirea hartiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat; 
n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.

Poate fi ultimul punct (n) corelat cu primirea la Cotroceni, de catre presedintele Ion Iliescu, a secretarului general al Organizatiei Mondiala a Miscarii Scout - Jacques Moreillon (pe 18 decembrie 1995 / la doar 2 luni de la emiterea Hotararii nr.83)? 
Au participat Alexandru Mironov (ministrul tineretului si sportului) si Alexandru Nestorescu Maldiny (presedintele ONCR). La intalnire "a fost solicitat sprijinul Presedintelui Romaniei pentru extinderea si diversificarea activitatii Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei.
[...] Presedintele Ion Iliescu a relevat principalele repere ale programului national de educare a tineretului, cuprins in Strategia nationala de integrare a Romaniei in structurile Uniunii Europene".
(sursa: www.presidency.ro)

Daca da, ce argumente de politica externa au stat in spatele sacrificarii cadrului intern prin emiterea unei hotarari cu caracter anticonstitutional, discriminatoriu si nedemocratic? 
"Sprijinul pentru extinderea si diversificarea activitatii Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei" si "Strategia nationala de integrare a Romaniei in structurile Uniunii Europene" se traduc prin interzicerea celorlalte asociatii cercetasesti si prin "sprijinul" structurilor statului roman (Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile) pentru o singura asociatie (...non-guvernamentala)?
Daca da, care mai poate fi caracterul "non-guvernamental" al unei astfel de organizatii, oricum s-ar numi ea?

Legea nr. 182/2002 noteaza la Art. 24.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. 

Hotararea 83 incalca legea fundamentala a tarii - Constitutia Romaniei, si anume

Art. 40 – Dreptul de asociere
(1) Cetaţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Art. 2 – Suveranitatea
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Hotararea este anticonstitutionala prin faptul ca:
-interzice dreptul la asociere al cetatenilor romani in asociatii cercetasesti (altele decat Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei”)
-transforma optiunea de a fi recunoscut de OMMS intr-un criteriu obligatoriu pentru un ONG din Romania, ceea ce constituie o atingere a suveranitatii tarii.
-discrimineaza pozitiv ONCR in relatia cu mai multe institutii de stat


Art. 20. din Legea nr. 182/2002 precizeaza ca:
Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ. 


(va urma)

(pentru context, vezi episoadele Cercetasii Romaniei dupa 1990 - traditie vs. impostura)

Alin Dimancescu




CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TARII (CSAT)

----------------------------------------------------------------------------------
From: contact@fratii-dimancescu.ro
Sent: 2 aprilie 2015 10:17
To: csat@presidency.ro
Subject: cerere informatii H83/1995
Page 1 of 1
24.04.2015
in atentia Secretarului Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii
----------------------------------------------------------------------------------
Domnule General Mihai Somordolea,

Va scriu in numele unei asociatii care militeaza pentru cunoasterea istoriei cercetasiei din Romania, ca parte a istoriei nationale.
Cercetasia este cea mai mare miscare mondiala de educatie nonformala pentru copii si tineri. Are ca sursa de inspiratie armata si a fost infiintata in Marea Britanie, in anul 1908 de catre gen. Robert Baden-Powell.
In Romania armata a sprijinit infiintarea cercetasiei (1913/14) si dezvoltarea ei pana in anul 1937, iar primul presedinte a fost col. adj. regal Grigore Berindei. In primul razboi mondial cercetasii au participat organizat ca forte auxiliare, alaturi de armata romana. Desfiiintata in anul 1937, cercetasia s-a reorganizat incepand cu anul 1990.

In baza Legii nr. 544 din 2001, privind liberul acces la informatiile de interes public, va rugam sa aveti
amabilitatea de a ne sprijini cu urmatoarele:
1. punerea la dispozitie a unei copii dupa Hotararea nr. 83 emisa de CSAT la data de 17.10.1995, semnata de catre presedintele CSAT Ion Iliescu
(cunoastem textul hotararii prin referiri facute la ea in alte lucrari, dar nu avem formatul oficial/complet).
2. precizarea starii acestei hotarari (in vigoare / amendata / abrogata), cu eventualele informatii suplimentare.

Va multumesc,

Alin Dimancescu,
presedinte
Asociatia "Fratii Dimancescu"
istorie si traditie cercetaseasca
----------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------
NESECRET
Exemplar unic
Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3, Sector 6, 060116 Bucuresti, Romania
NESECRET

Nr. DSN1/388, din 08.04.2015
Urmare solicitarii dumneavoastra, transmisa in format electronic, inregistrata cu nr. DSN1/388/2015, referitoare la furnizarea unei hotarari a Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii, va comunicam urmatoarele:
- Potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile Consiliului se comunica
numai autorităţilor publice si institutiilor publice la care se refera;
- Circulaţia acestui document este protejata si restricţionata atat prin dispozitia legala mentionata cat si prin caracterul secret de desfasurare a sedintelor Consiliului, context in care nu putem da curs favorabil solicitarii dumneavoastra.

CONSILIER DE STAT
MIHAI SOMORDOLEA
Domnului DIMANCESCU ALIN
E-MAIL: contact@fratii-dimancescu.ro

Administratia Prezidentiala
Secretariatul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
----------------------------------------------------------------------------------

PRESEDINTIA ROMANIEI

----------------------------------------------------------------------------------
From: contact@fratii-dimancescu.ro 
Sent: 16 octombrie 2015 14:52
To: procetatean@presidency.ro
Cc: csat@presidency.ro
Subject: precizari legate de H83/1995 CSAT
----------------------------------------------------------------------------------
Domnului Klaus Werner Iohannis - Presedintele Romaniei

Domnule Presedinte,

Va scriu in numele unei asociatii care militeaza pentru cunoasterea istoriei cercetasiei din Romania, ca parte a istoriei nationale. 

Cercetasia este cea mai mare miscare mondiala de educatie non-formala pentru copii si tineri. Are ca sursa de inspiratie armata si a fost infiintata in Marea Britanie, in anul 1907 de catre lord Robert Baden-Powell . 
In Romania cercetasia a aparut in anul 1913, iar prima asociatie s-a constituit un an mai tarziu. Dupa ce a contribuit la educatia unor generatii intregi de buni cetateni si lideri ai Romaniei, dar si dupa pagini eroice scrise in primul razboi mondial, cercetasia este desfiiintata in anul 1937. Incepand cu anul 1990 cercetasia se reorganizeaza ca miscare, prin aparitia mai multor asociatii de profil.

Acum 20 de ani, pe 17 octombrie 1995, Consiliul Suprem pentru Apararea Tarii a adoptat 
Hotararea nr.83 privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania
Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.
Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.
Hotararea a fost semnata de catre presedintele Ion Iliescu.
Textul hotararii apare in lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie” publicata in anul 1997 de catre Grupul pentru Dialog Social (editor - Victor Barsan), cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania. 

Prevederile hotararii in cauza
1. sunt neconstitutionale, deoarece incalca dreptul la asociere garantat de Constitutia Romaniei
2. ating suveranitatea tarii prin transformarea afilierii la un organism international (OMMS - Organizatia Mondiala a Miscarii Scout) intr-un criteriu obligatoriu pentru Romania
3. discrimineaza pozitiv  o asociatie/ONG in relatia cu mai multe institutii de stat, ceea ce constituie iarasi o incalcare a Constitutiei

Aceasta hotarare a influentat dezvoltarea miscarii cercetasesti din Romania, consolidand pretentia ONCR de a se auto-considera vechea asociatie din anii 1914-1937.
Chiar daca intr-un final nu a dus la desfiintarea celorlalte asociatii, aplicarea hotararii le-a ingreunat acestora dezvoltarea.
Prevederile ca o asociatie sa fie considerata singura de profil din Romania si/sau ca aceasta are sprijinul institutiilor statului roman sunt de natura a crea perceptia ca aceasta asociatie reprezinta intreaga miscare cercetaseasca sau ca se substituie acesteia.

La o solicitare anterioara adresata catre CSAT (nr. DSN1/388/2015, atasat) am rugat sa se comunice daca Hotararea nr. 83/1995 mai este in vigoare. Raspunsul primit (atasat) a invocat art.12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT, precum si caracterul secret al hotararii in cauza.

Lipsa unei transparente pe acest subiect poate crea perceptia ca aceasta hotarare este inca in vigoare si continua sa produca efecte legate de sprijinul unor institutii ale statului roman (cele mentionate) catre beneficiara hotararii. 

Fata de cele de mai sus, va rugam ca in calitate de Presedinte al Romaniei si Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa luati in considerare caracterul abuziv, netemeinic si neconstitutional al hotararii in cauza si sa dispuneti masurile necesare pentru ca CSAT sa desecretizeze hotararea si sa comunice informatii despre aceasta.
In cazul in care hotararea este in vigoare, chiar daca aplicarea ei cu privire la interzicerea altor asociatii a devenit de la sine caduca, va rugam sa dispuneti anularea ei pentru a inchide un episod rusinos din istoria democratiei noastre si dureros pentru miscarea cercetaseasca.

Considerand subiectul Hotararii nr.83/1995 ca unul de inters public pentru societatea civila si pentru miscarea cercetaseasca din Romania, va multumesc anticipat in asteptarea unor precizari din partea Presedintiei si a CSAT.  

Cu deosebita consideratie,

Alin Dimancescu,
presedinte
Asociatia "Fratii Dimancescu"
istorie si traditie cercetaseasca
---------------------------------------------------------------------------------- 

----------------------------------------------------------------------------------
From: procetatean@presidency.ro [mailto:procetatean@presidency.ro] 
Sent: 29 ianuarie 2016 11:19
To: contact@fratii-dimancescu.ro
Subject: Raspuns petitie
----------------------------------------------------------------------------------
Petitia nr.32694
Data: 29-01-2016

Domnule Alin Dimancescu,

Referitor la petitiile adresate Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis, la data de 16 octombrie 2015 si, ulterior, la 18 decembrie 2015 si respectiv 21 decembrie 2015, va precizam urmatoarele:

Asa cum ati fost informat si prin adresa nr. DSN1/388 din 08.04.2015 a Secretariatului CSAT, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile Consiliului se comunica numai autoritatilor publice si institutiilor publice la care se refera.

Circulatia acestui document este protejata si restrictionata atat prin dispozitia legala mentionata cat si prin caracterul secret de desfasurare a sedintelor Consiliului, context in care nu se poate da curs favorabil solicitarii dumneavoastra.

Totodata, va menţionam cã informaţiile clasificate ce se regasesc in Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii nr. 83 din 17.10.1995 sunt protejate, in ceea ce priveste circulatia documentului respectiv, de prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si ale H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Cu stima,

Consilier de Stat
Gabriel-Cristian Piscociu
----------------------------------------------------------------------------------

Semnalizarea "Panaitescu"

Semnalizarea “Panaitescu” este un sistem de comunicare bazat pe transmiterea literelor si cifrelor cu ajutorul fanioanelor, brevetat de Victor Panaitescu, ofiter si unul din primii instructori ai cercetasilor nostri.
A fost experimentata in primii ani de cercetasie (1913->), fiind adoptata de armata romana incepand cu anul 1915. In perioada interbelica sistemul a fost introdus pe scara larga la instructia cercetasilor. 
In acei ani cercetasii din Franta adoptatasera Semnalizarea "Panaitescu" dupa ce fusese prezentata si apreciata la reuniuni cercetasesti internationale.(1) 

cercetas folosind sistemul de semnalizare Panaitescu 

"Dupa cam au dovedit experientele este un sistem breverat universal care inlatura toate defectele sistemelor cunoscute pana in prezent pentru ca: 
1. Nu e în functie de culoare. 
2. Nu e in functie de poziţia semnalizatorului, putandu-se semnaliza din picioare, genunchi, asezat si culcat. 
3. Majoritatea literelor e formata din pozitiuni fixe, iar cele 5 litere, care sunt rezultatul exclusiv al miscarii, sunt de asa natura alcatuite, ca nu se poate produce nici un moment de ezitare in recunoasterea lor. Ba chiar au o vizibilitate mai pronuntata ca celelalte la distante mari. 
4. E simplu. Nu cere aparate speciale, decat pentru noapte, ziua putandu-se executa semnalizarea cu doua fanioane, cu batiste, sau la distanţe mici cu bratele libere. 


5. E uşor de invatat. Alfabetul singur se poate invata intr-o sedinţa, ce nu intrece 10-15 minute pentru un om inteligent, iar pentru soldatii stiutori de carte, 30-35 minute.

atelier de semnalizare (5)

6. Permite o mai larga intrebuintare chiar in rasboi, prin reducerea posturilor de semnalizare de la doi oameni la unul singur, şi prin faptul ca va fi invataţ cu usurinţa si cu placere de toţi cercetasii si in armata de toti ofiterii, gradatii si oamenii cu stiinta de carte.
 7. Are o iuteala de transmitere de opt ori mare ca a sistemului Morse, putandu-se transmite pană la 50 litere pe minut. 
8. Are aceeasi vizibilitate, ba poate mai mare ca a sistemului Morse, prin faptul ca la distanţele mari, monotonia punctului si a liniei semnalizarii Morse, oboseste foarte repede atentiunea si cu toate ca nu sunt decat doua semne cari se repeta se produce foarte repede confuziune, facand sa lacrimeze ochii. (din experienta). 
9. E placut si interesant prin taptul ca poate fi utilizat si mai pe urma in viata civila, la excursiuni, la vanatoare, sporturi, la urcari pe munti, etc. 
10. Nu se uita niciodata." (2)

In sistemul de progres al cercetasilor interbelici (vezi Carnetul Cercetasului), Semnalizarea "Panaitescu" era inclusa ca proba
-la clasa a II-a:
"Semnalizare. Alfabetul Morse. Semnalizarea Lt-Colonel Panaitescu, cu bratele si fanioanele"
-la clasa I, sectiunea Semnalizare:
"Sa transmiteti si sa primiti fara greseala (sistem Panaitescu), cate o depeşa de 40 cuvinte  cu o iuteala de 50 de litere pe minut, astfel: 
La 900 de metrl, pozitia ln picioare
La 600 de metri, pozitia in genunchi
La 300 de metri poziţia culcat. 
2. Sa faceţi parte dintr-un releu de patrula de 2 km. si sa primiti corect o telegrama in 40 de cuvinte, cu o Iuteala medie de 10 cuvinte si 3 cifre pe minut (sistem Panaitescu
 3. Sa cunoasteti semnalizarea Morse si sa puteti transmite si primi o telegrama de 10 cuvinte si 3 cifre, cu o iuteala de 16 litere pe minut - de la distanta de 500 m." (3)


Alin Dimancescu



surse:
1. lt-col. Victor Panaitescu, Semnalizarea Romaneasca, OETR, 1936
2. lt-col. Victor Panaitescu, Noul sistem de semnalizare, revista Cercetasul nr.10, ianuarie 1931
3. Carnetul Cercetasului, OETR
4. Arhiva Nationala de Filme
5. colectia Dimancescu

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)